Afecțiunile tiroidei

Are o formă asemănătoare cu cea a unui fluture, e situată în partea din faţă a gâtului şi este responsabilă pentru atâtea chestii că ţi se face groază. De aceea e o problemă aşa de mare când nu funcţionează corespunzător. Hai să vorbim astăzi despre tiroidă şi despre afecţiunile ei.

 

Ce face tiroida?

Produce, stochează şi eliberează hormonii tiroidieni T3 şi T4, care sunt implicaţi în:

  • reglarea ritmului cardiac şi a colesterolului;
  • reglarea felului în care organismul utilizează glucoza;
  •  producţia de vitamina A;
  • reglarea temperaturii corpului;
  • digestie, memorie, forţă musculară.

OK, tiroida nu e chiar pe cont propriu în toată această întreţinere a organismului: e asistată de hipofiză şi hipotalamus. Totuşi, îţi poţi da seama de ce e atât de grav când face probleme; la fel, îţi poţi da seama de ce nu e o idee bună să-i faci tu probleme, încercând să-i influenţezi activitatea cu medicamente pentru a arde mai multe calorii.

 

Când tiroida are necazuri, aceasta produce ori prea mulţi, ori prea puţini hormoni. Simptomele care te pot duce cu gândul la disfuncţia acestei glande sunt oboseala, imposibilitatea de a rămâne însărcinată, modificări ale pielii sau părului, noduli, răguşeală sau durere persistentă în zona mărului lui Adam. Iată care sunt cele mai frecvente afecţiuni ale acestei glande:

Hipotiroidismul

Apare atunci când tiroida produce mai puţini hormoni decât este necesar pentru buna funcţionare a organismului. Se întâlneşte frecvent la femeile de vârstă mijlocie sau după naştere. Simptomele sunt oboseala, dificultăţile de concentrare şi, uneori, creşterea în greutate. Din păcate multe alte boli au simptome similare, iar diagnosticarea se poate face doar pe baza unui test de sânge. O menţiune specială merită hipotiroidismul din timpul sarcinii, când fătul primeşte o parte din hormonii mamei; un test de funcţionare a tiroidei ar trebui să fie făcut cel puţin odată în timpul sarcinii, pentru a suplimenta eventual funcţionarea ei cu un hormon tiroidian sintetic. Pacienţii cu o tiroidă subactivă trebuie de obicei să ia astfel de hormoni pentru tot restul vieţii.

 

Hipertiroidismul

Este o afecţiune mai puţin frecventă, în care tiroida produce mai mulţi hormoni decât ar fi necesar. Simptomele sunt transpiraţia, tahicardia, oboseala şi, uneori, scăderea excesivă în greutate. De obicei tratamentul pentru hipertiroidism este urmat pentru câteva luni, apoi este întrerupt pentru a vedea dacă afecţiunea persistă. Între 20-30% din pacienţi observă dispariţia completă a simptomelor după prima perioadă de tratament, în timp ce la alţii simptomele pot reveni. Un tratament comun al hipertiroidismului se face printr-un izotop al iodului: este un tratament eficient pentru că distruge celulele glandei, care nu mai poate astfel să producă prea mulţi hormoni; problema e că iodul va face ca tiroida să devină subactivă, ceea ce înseamnă că mulţi pacienţii vor avea nevoie, din nou, de hormoni sintetici pentru a suplini activitatea glandei. Pentru cei care nu pot lua medicamente sau iod o opţiune este îndepărtarea chirurgicală a glandei tiroide; odată ce aceasta a fost îndepărtată, pacienţii au nevoie de hormoni tiroidieni sintetici pe tot parcursul vieţii.

 

Tiroidita cronica autoimuna

Cunoscută și sub numele de tiroidita Hashimoto, este declanșată de factori genetici, exces de iod, stres sau infecții virale. În această afecțiune, glanda tiroidă este percepută ca țesut străin de către sistemul imunitar, care pune anticorpii la atac împotriva ei. În cele mai multe cazuri, pacienții care suferă de tiroidită autoimună nu au disfuncționalități ale glandei tiroide. Totuși, în absența unui control bianual, tiroida se poate dezechilibra generând hiper- sau hipotiroidism.

 

Gușa tiroidiană

Apare când glanda tiroidă îşi măreşte dimensiunea, dar nu se ştie exact din ce cauză. Este tratată prin intervenţie chirurgicală, dar numai dacă devine atât de mare încât provoacă dificultăţi de înghiţire sau de respiraţie.

 

Nodulii tiroidieni

Mici noduli se pot dezvolta în tiroidă. Sunt aproape întotdeauna benigni, dar dacă devin destul de mari, ori la o ecografie medicului i se par suspecţi, se va face o puncţie cu un ac fin pentru a-i studia şi a le exclude malignitatea. Nodulii tiroidieni apar cam la 40% din populaţie.

 

Cancerul tiroidian

Este relativ rar întâlnit, deşi e drept că frecvenţa sa a crescut în ultimii ani. Prognoza de vindecare e bună dacă se tratează la timp. Uneori este necesar să se administreze Iod131 pentru a distruge resturile microscopice, care nu pot fi îndepărtate printr-o intervenţie chirurgicală.

 

Ai întrebări despre o afecţiune a tiroidei? În aplicația BEESERS există medici specialiști endocrinologi cu care poţi discuta, prin chat medical sau apel video. Încearcă gratuit abonamentele BEESERS!

 

Ce primești în CHAT MEDICAL:

– Răspuns la simptome în regim de urgență;

– Recomandări medicale;

– Sfaturi de tratament;

– Ghidaj pentru investigații mai amănunțite;

– Analiză sumară a documentelor medicale.

 

Ce primești în APEL VIDEO:

– Consultație sumară  cu medic de specialitate (15 minute);

– Recomandări medicale;

– Scrisori medicale;

– Sfaturi de tratament;

– Trimitere către alte investigații sau specialități medicale.

 

 

Articol scris de Iulia Pop
Descarcă aplicația Beesers de pe Google Play sau App Store
Google Play Store button Apple App Store button

Îți recomandăm și:

[Supereroii Beesers]: Marius Duță, Asistent medical principal – „Pacienții sunt mai mulțumiți să primească servicii medicale de bază acasă decât la spital”
[Supereroii Beesers]: Marius Duță, Asistent medical principal – „Pacienții sunt mai mulțumiți să primească servicii medicale de bază acasă decât la spital”
Doar în filme este perfect drept drumul unui supererou. Doar pe ecran el ştie ce are de făcut încă de la început, iar fiecare pas nu face decât să-i împlinească destinul. Marius Duță avea 34 de ani câ...

[Supereroii Beesers]: Irina Pintilie, Medic Specialist Cardiolog – „Cred că trebuie să existe chimie între medic și pacient”
[Supereroii Beesers]: Irina Pintilie, Medic Specialist Cardiolog – „Cred că trebuie să existe chimie între medic și pacient”
Suntem nişte ciudaţi. Da, aţi citit bine. De ce? Păi cântăm întruna despre cum ne doare inima, dar una din cele mai frecvente preconcepţii pe care le aude medicul cardiolog e aceea că inima nu doare. ...

[Supereroii Beesers]: Cătălin Mitrulescu, Medic Primar Ortopedie si Traumatologie – „Supraspecializările ar îmbunătăţi sistemul românesc de sănătate”
[Supereroii Beesers]:  Cătălin Mitrulescu, Medic Primar Ortopedie si Traumatologie – „Supraspecializările ar îmbunătăţi sistemul românesc de sănătate”
S-a specializat în chirurgia mâinii, dar crezul său este acela că medicul trebuie să încerce toate celelalte posibilităţi înainte de a ajunge la tratamentul chirurgical. Simplitatea contează foarte mu...