[Supereroii Beesers]: Bogdan Stoica, Asistent medical generalist – „Pentru ce procedură eşti solicitat, trebuie să acorzi timp dialogului”

De 8 ani lucrează pe cele mai grele secţii, de la chirurgia vasculară la chirurgia oncologică. Totuşi niciodată nu a fost omul care să stea doar la spital, de aceea a căutat să lucreze în îngrijirea la domiciliu sau pe o ambulanţă privată. Revenim în Braşov pentru a vă face cunoştinţă cu Bogdan Stoica:

Puţini bărbaţi alegeau să fie asistenţi medicali atunci când şi-a început el cariera. Alta e situaţia acum, mai ales în serviciile de urgenţă. Munca pe o ambulanţă a fost cea care l-a tentat iniţial pe Bogdan Stoica:

„Înainte să devin asistent medical, am lucrat ca şofer în Germania. Îmi făceam meseria pe care o aveam, dar când treceam pe lângă un spital, mă gândeam că tare mult mi-ar plăcea să lucrez acolo. Chiar mai mult decât atât mă atrăgea partea de servicii de ambulanţă, de prim ajutor”, spune Bogdan Stoica.

A lucrat aproape numai în mediul privat, ceea ce, consideră el, l-a făcut să cunoască o variantă mai bună a sistemului medical. Totuşi o astfel de evaluare nu se poate face dacă nu ai un termen de comparaţie:

„Nu spun că la stat nu se poate face meserie, mulţi îşi încep cariera în sistemul public de sănătate. Am încercat şi eu pentru o perioadă de 6 luni, la începutul pandemiei, dar lipsurile te fac să fii foarte frustrat. De toate lipseau: mobilier, materiale, un personal educat”, mărturisește Bogdan Stoica.

Găseşte o anumită frumuseţe în chirurgia cardiovasculară, în cât de mult îi ajută aceasta pe pacienţi. Totuşi şi în îngrijirea la domiciliu întâlneşte cazuri tot mai dificile:

„Majoritatea celor cărora le trecem pragul acum sunt pacienţi oncologici. Aceştia au fost neglijaţi în timpul pandemiei, iar acum este o adevărată explozie a numărului de cazuri”, declară Bogdan Stoica.

Zilele-i sunt foarte încărcate; de aceea e ciudat că şi-a găsit relaxarea în şi mai multă concentrare:

„Profit că stau într-o zonă montană şi merg adesea să schiez. E o activitate la care trebuie să mă concentrez intens; paradoxal asta mă deconectează, cred că pentru că nu mai rămân resurse pentru alte griji”, spune Bogdan Stoica.

În interacţiunea cu pacienţii pe care-i întâlneşte la ei acasă, consideră că etapa cea mai sensibilă e la început, atunci când un procent semnificativ al timpului trebuie să fie investit în construirea unei relaţii de încredere:

„Omul nu are încredere, durează un pic până să-şi dea seama cine eşti. De aceea, indiferent pentru ce procedură eşti solicitat, trebuie să acorzi timp dialogului. Lucrând cu omul, este o muncă grea în sine. Dar contează foarte mult ca tu să-ţi păstrezi optimismul, să gândeşti pozitiv şi să simți că ceea ce faci, faci cu mare plăcere”, Bogdan Stoica.

Articol scris de Iulia Pop