Ameţeală

Este caracterizată de o stare de slăbiciune, de instabilitate pe picioare. Ameţeala este printre cele mai comune simptome cu care pacienţii se adresează unui medic.

Simptome de ameţeală

Există mai multe senzaţii, pe care le definim generic ca fiind ameţeală:

Senzaţia de vertij, când totul se învârte în jur;
Starea de slăbiciune, pierderea echilibrului;
Senzaţia de plutire.

Aceste simptome se pot declanşa – sau înrăutăţi – prin mişcare. Ele pot fi severe, cu un debut abrupt, iar episoadele pot dura de la câteva secunde la mai multe zile.

Cauze care conduc la ameţeală

O disfuncţie a urechii interne, răul de mişcare, dar şi unele medicamente vor produce ameţeala. Starea de slăbiciune poate de asemenea să semnaleze o disfuncţie a sistemului cardiovascular, precum:

Hipotensiunea ortostatică: o scădere bruscă a tensiunii sistolice (valoarea mai mare la măsurarea tensiunii);
Cardiomiopatia, infarctul sau aritmia vor cauza ameţeală, prin reducerea fluxului de sânge către urechea internă.

Alte condiţii asociate cu ameţeala

Probleme neurologice: scleroza multiplă sau boala Parkinson pot duce la o degradare a funcţiilor urechii interne;
Medicamentele pentru scăderea tensiunii arteriale pot cauza ameţeală, dacă scăderea este prea abruptă. De asemenea, ameţeala poate fi un efect secundar la administrarea de antidepresive, anticonvulsive, sedative şi tranchilizante.
Tulburările de anxietate: pacienţii predispuşi la atacuri de panică sau agorafobie pot experimenta o stare de ameţeală.
Lipsa de fier: în aceste cazuri, ameţeala e însoţită de oboseală şi paloare;
Hipoglicemia: produce ameţeală în rândul pacienţilor cu diabet care folosesc insulină; în aceste cazuri, ameţeala e însoţită de transpiraţii şi anxietate.
Intoxicarea cu monoxid de carbon: pe lângă ameţeală, pacienţii experimentează dureri de cap, stomac deranjat şi confuzie.
Deshidratare.

Factori de risc pentru ameţeală

Adulţii în vârstă prezintă un risc mai mare pentru episoade de ameţeală şi pierderea echilibrului, tot odată în cazul lor probabilitatea de a folosi un medicament care să cauzeze acest simptom e mai mare. Cei afectaţi de episoade recurente de ameţeală sunt mai predispuşi la căderi şi accidente, o situaţie care poate deveni periculoasă în trafic sau în anumite medii de lucru.

Când mergem la doctor?

Contactăm medicul dacă experimentăm episoade de ameţeală recurente, prelungite sau inexplicabile. De asemenea, medicul trebuie să fie informat dacă ameţeala e însoţită de dureri de cap sau în piept, dificultăţi în respiraţie, amorţirea membrelor, leşin, vedere dublă, palpitaţii, confuzie, dificultăţi la mers, vomă, convulsii, alterarea auzului sau slăbirea muşchilor feţei.

Recomandări

Într-un episod singular de ameţeală este utilă o scurtă pauză de odihnă şi evitarea mişcărilor bruşte. Beţi cât mai multe lichide şi evitaţi cafeaua, alcoolul şi ţigările. Nu vă culcaţi pe o suprafaţă complet plană într-un episod de vertij.

O condiţie care cauzează episoade recurente de ameţeală produce consecinţe severe pe termen lung, dacă nu este diagnosticată. Ai întrebări despre ameţeală? Specialiştii din platforma Beesers îţi pot răspunde rapid, prin chat medical sau apel video.