Ce este atacul de panică și cum controlăm anxietatea?

Unora li se întâmplă doar odată sau de două ori în întreaga lor viaţă; alţii trec frecvent prin asta, trăind între timp cu anxietatea permanentă a unui nou episod. Atacurile de panică nu pun viaţa în pericol, sunt însă episoade foarte înfricoşătoare pentru cel care trece prin ele.

Simptome

Atacurile de panică încep adesea brusc, fără avertisment. Ele pot apărea oricând: când conduci, când faci cumpărături într-un mall, la o întâlnire. Nu toată lumea le experimentează la fel, dar un lucru comun e acela că simptomele ajung la vârf în câteva minute, lăsându-te epuizat. Atacurile de panică includ oricare din aceste simptome:

• sentimentul unui pericol iminent;
• frica de a pierde controlul;
• tahicardie şi palpitaţii;
• transpiraţie;
• tremurat;
• dificultăţi de respiraţie sau senzaţie de nod în gât;
• frisoane;
• bufeuri;
• greaţă;
• crampe abdominale;
• dureri în piept;
• durere de cap;
• ameţeli;
• senzaţie de amorţeală sau furnicături;
• sentimente de irealitate sau de deconectare;

Unul dintre aspectele cele mai grave ale atacurilor de panică este teama că se vor repeta. Aceasta poate fi atât de puternică încât te poate determina să eviţi anumite situaţii în care atacurile de panică ar putea apărea. Simptomele atacului de panică pot fi similare cu cele ale altor probleme de sănătate, cum ar fi un atac de cord, aşa că este important să fii evaluat de un medic dacă nu ştii ce le cauzează.

Cauze

În cazul atacurilor de panică, nu vorbim atât de cauze, cât de factori care pot juca un rol în apariţia lor:

• genetica, istoricul familial;
• un nivel ridicat de stres;
• o sensibilitate crescută la emoţii negative;
• anumite modificări în modul în care funcţionează părţi ale creierului.

Atacurile de panică pot apărea brusc şi fără avertisment de prima dată, dar în timp vei ajunge să le asociezi cu anumite situaţii. Unele cercetări sugerează că reacţia de „luptă sau fugi” a organismului e responsabilă pentru apariţia lor. De exemplu, dacă te-ar urmări un urs, corpul tău ar reacţiona brusc: ritmul cardiac şi respiraţia s-ar accelera, pe măsură ce corpul se pregăteşte pentru o situaţie potenţial fatală. Acelaşi lucru e valabil şi pentru situaţiile periculoase cu care ne confruntăm în mediul urban, chiar dacă de regulă nu implică un urs; dar de ce apare atacul de panică atunci când nu există niciun pericol, este încă necunoscut.

Când să discuţi cu un psiholog?

Atacurile de panică nu sunt periculoase din punct de vedere fizic, dar sunt extrem de incomode. Sunt greu de controlat pe cont propriu şi se pot agrava dacă sunt netratate. Episoadele frecvente indică o stare cunoscută ca tulburare de panică, pentru care ai nevoie de ajutorul unui specialist.

Simptomele tulburării de panică încep de obicei la sfârşitul adolescenţei şi afectează mai mult femeile decât bărbaţii. Uneori sunt declanşate de un episod de stres: un eveniment traumatic, o schimbare majoră în viaţă. Dacă nu sunt tratate, atacurile de panică şi tulburarea de panică pot afecta aproape fiecare domeniu al vieţii tale, producând o stare constantă de anxietate. Atacurile de panică frecvente pot cauza complicaţii, cum ar fi manifestarea unor fobii (precum frica de a conduce), solicitarea frecventă de asistenţă medicală, izolarea socială, creşterea consumului de alcool.

Atac de panică sau tulburare de panică?

Nu toţi cei care suferă de atacuri de panică au o tulburare de panică. Pentru diagnosticarea tulburării de panică, Manualul de diagnostic şi statistică al tulburărilor mintale DSM-5, publicat de Asociaţia Americană de Psihiatrie, enumeră următoarele criterii:

• Ai frecvent atacuri de panică neaşteptate;
• După cel puţin un atac, a existat o perioadă de îngrijorare de o lună sau mai mult, privind posibilitatea unui alt atac. Ţi-a fost constant frică de consecinţele unui atac, cum ar fi pierderea controlului, infarctul miocardic sau înnebunirea.
• Atacurile tale de panică nu se datorează utilizării unor medicamente sau altei substanţe, unei boli sau altei tulburări de sănătate mintală asociate, cum ar fi fobia socială sau tulburarea obsesiv-compulsivă.

Tratament

Nu există metode infailibile pentru a preveni atacul de panică. Ca să înţelegi ce le cauzează şi să-ţi dezvolţi propriile tale metode de depășire a situației, ai nevoie de o evaluare psihologică pentru a discuta despre simptomele, temerile, situaţiile stresante prin care treci. Principalele opţiuni de tratament sunt psihoterapia şi medicaţia: ţi se poate recomanda unul sau ambele, în funcţie de preferinţe, de istoricul medical, severitatea tulburării şi accesul la terapeuţi specializaţi în tratarea tulburării de panică.

Ai nevoie de evaluare psihologică sau psihoterapie? Psihoterapeuţii din platforma BEESERS îţi stau la dispoziţie, prin chat medical sau apel video.

Ai nevoie de suport? Sună-ne la telefon 0752 546 249, de luni până vineri, în intervalul 10-19.

Ce primești în CHAT MEDICAL:

– Răspuns la simptome în regim de urgență;

– Recomandări medicale;

– Sfaturi de tratament;

– Ghidaj pentru investigații mai amănunțite;

– Analiză sumară a documentelor medicale.

Ce primești în APEL VIDEO:

– Consultație sumară  cu medic de specialitate (15 minute);

– Recomandări medicale;

– Scrisori medicale;

– Sfaturi de tratament;

– Trimitere către alte investigații sau specialități medicale.

Articol scris de Iulia Pop